tag:blogger.com,1999:blog-35299834416286506532024-03-13T14:59:49.937+02:00Cabinet Psihologie Gratiela GrigorescuPsihologie clinică. Psihoterapie. Dezvoltare personală.Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.comBlogger8125tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-36965248031183462392011-01-21T12:10:00.003+02:002011-01-21T12:24:28.344+02:00PSIHOTERAPIE INDIVIDUALA SI DE GRUP<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b><span lang="RO"></span></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">Psihoterapia este dedicata
tuturor celor care trec printr-o situatie de viata dificila sau delicata
in vederea reechilibrarii personale, a celor care doresc sa se cunoasca
si sa se accepte asa cum sunt, a celor care doresc sa isi dezvolte
armonios resursele; este interventia psihologica utilizata în scopul
optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale. </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">Psihoterapia se poate realiza
în regim individual sau de grup ( de ex: cuplu, familie sau grup mic). O
sedinta de terapie individuala dureaza in medie 50 de minute si se
desfasoara de obicei saptamanal., iar cea de cuplu de aproximativ 90
minute, saptamanal. Psihoterapia de grup se negociaza in functie de
nevoile grupului, poate fi de 3 ore saptamanal, de 10-12 ore lunar.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">PSIHOTERAPIA se adreseaza
persoanei si lumii ei interioare. In procesul psihoterapeutic se
abordeaza problematici legate de modurile de comportament si actiune
prin descoperirea temeiurilor profunde si a cauzelor care duc la acest
comportament.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">Durata unui proces de terapie
depinde de dificultatea si complexitatea problematicii abordate si este
stabilita de comun acord cu clientul.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">Serviciile de terapie pot ajuta in:</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">pierdere (doliu), separare</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">sentimente de vinovatie</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">stari de indiferenta, tristete, singuratate etc.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">stima de sine scazuta</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">sentimente de invidie si gelozie</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">probleme de relationare, in familie, in grup, la locul de munca etc.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">dependenta de tutun, alcool, droguri etc.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">tulburari alimentare (anorexie, bulimie)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">stres, tulburari de stres posttraumatice</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Symbol;">·<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">fobii, anxietate, atacuri de panica</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">si altele</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b><br />
</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">Cand este nevoie de psihoterapie? </span></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">Este de dorit sa incepem o psihoterapie atunci cand: </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">1.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">suntem in conflict cu noi insine</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">2.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">esuam in a lega relatii satisfacatoare in viata personala si profesionala</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">3.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">parcurgem crize existentiale (divort, pierderea unei persoane dragi, maladii grave)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">4.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">simtim o acuta lipsa de sens in viata noastra</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">5.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">ne dorim o schimbare dar nu ne-o putem reprezenta inca</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">6.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">asteptarile noastre legate de viitor sunt sumbre, pesimiste</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">7.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">intampinam dificultati de adaptare la schimbare</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">8.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">anumite
lucruri se repeta cu regularitate in viata noastra (relatiile noastre
se termina in acelasi fel, ne indragostim de acelasi tip de partener(a),
care ne face sa suferim, se intampla sa avem acelasi tip de sef etc)</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">9.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">avem ganduri si reactii care ne surprind si in care nu ne mai recunoastem pe noi insine</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;">
<span style="font-size: small;"><span lang="RO">10.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO">dezvoltam simptome (atacuri de panica, fobii, insomnii, depresii etc)</span></span></div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-60324801673283463192011-01-21T11:43:00.001+02:002011-01-21T11:51:16.004+02:00PSIHOTERAPIE SAU DEZVOLTARE PERSONALA DE GRUP PRIN TEHNICI PSIHODRAMATICE<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;">
<b><span style="font-size: 16pt;">Bine ați venit la seminarele de
"autocunoaștere”prin “psihodramă”!</span></b></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">Întrebări esențiale</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
1. Ce este autocunoașterea?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
2. Ce este psihodrama și cine a
creat-o ?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
3. Care sunt ofertele noastre și
în mod evident,</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
beneficiile voastre ca și
participanți</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
4. Cum începem?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">1. Ce este autocunoașterea ?</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Definiție:</b> Autocunoașterea este procesul prin care, asistat de un
profesionist din domeniul psihoterapiei, prin intermediul tehnicilor
individuale și de grup, aspirantul la dezvoltare personală, descoperă prin
experiență, sentimente, gânduri, elemente ale imaginii de sine.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Aceasta face posibilă prelucrarea
diverselor obstacole subiective, evident în direcția unui progres personal
real!</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Autocunoașterea se face în mod și
mai clar necesară d.p.d.v. pragmatic, având în vedere, că profesionistul în sine
ca personalitate, în totalitatea sa, este de fapt cel mai eficient instrument,
indispensabil, activității respective.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Acest “instrument” este necesar
la evaluare, structurare și intervenție, și ești chiar tu.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
În ce măsură te cunoști pe tine?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>“Hartă” prescurtată a metodelor de “autocunoaștere”:</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Orientări de tip psihodinamic și psihanalitc</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Freud, Adler, Ferenczi,
Abraham,Rank, mai târziu, Jung, Klein, Fairbaim, Winnicott, Guntrip,
Bowlby,Brill, Jones, se focalizează, asupra dinamicii dintre părțile conștiente
șI subconștiente ale psihicului, și lumea exterioară.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Orientări de tip umanist </b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Adler, Ranck, Rogers
din punct de vedere temporal mai târziu, mulți alții...și “MORENO”.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Caraceteristică este focalizarea
asupra persoanei umane dezvoltând diferite ramuri ca “Terapia centrată pe
persoană”, “Gestalt”, “Psichodrama” etc</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Comportamentalist</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Este o abordare mai puțin
centrată asupra propriilor pionieril
individuali</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Abordările aferente acestuicurent
sunt mai curând preocupate de psihologia și</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
teoria învățării. Se dezvoltă în
cadrul acestei ideologii, diferite curente, numite fie</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
simplu, “cognitiviști” fie
“cognitiv-comportamentaliști” sau “rațional-emotiv -comportamentaliști”, etc</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>Psihanaliza originală</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Sigmund Freud (vienna
1880+) lucrând cu pacienții isterici se concentrează asupra subconștientului</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">2. Ce este psihodrama și cine a creat-o?</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
“Inventatorul” psihodramei, dr.
Jacob Levi Moreno, s-a născut în România, la București, în 1889. Aceste date,
deși prezente în numeroasele tratate și enciclopedii, par a fi destul de
controversate. Astfel unele documente indică anul 1880 ca dată a nașterii, iar
în ce</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
privește localitatea, Moreno
însuși susținea ca s-ar fi născut pe un vapor în timp ce părinții săi erau în
croaziera pe Marea Neagră, la București eliberându-i-se doar certificatul de
naștere.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Născut într-o familie în care
migrația reprezintă o tradiție multiseculară, Moreno
însuși</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
avea să devină, poate și datorită
predispoziției genetice, cât mai ales prin formarea sa pe</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
parcursul biografiei lui,
"cetățean al lumii", după cum arăta M. Lauterbach (1994).</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
El sosește cu familia la Viena,
la vârsta de 5 ani și tot aici, absolvă Facultatea de</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
medicină în 1917, studiind în
paralel psihologia și sociologia. Influențat puternic de avangarda artistică a
debutului de secol, editează între 1918-1920 trei almanahuri literare, iar în
1922, înființează “Teatrul Improvizațiilor” (Stegreiftheater), ce avea să
devină laboratorul în care psihodrama prinde pentru intâia oară contur. Din
1925 îl găsim în SUA, unde efectuează cercetări cu valoare de pionierat în
domeniile sociologiei și psihologiei sociale, evidențiinduse ca și creatorul
noțiunilor de psihoterapie de grup și sociometrie. În 1935 înființează primul teatru
de psihodramă la Beacon, iar în 1942 primul institut de psihodramă la New
York.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
După SUA, metoda începe să se
răspândească și în Europa, Franța fiind întâia țară</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
cucerită, mai ales în urma
demonstrațiilor efectuate de Moreno
însuși la Paris. Moreno,
în</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
aprecierea lui P. Bour, care îl
cunoscuse în aceea vreme - a strălucit mai întâi în SUA, apoi în Europa, în
America Latină, până în Japonia. Adevăratul înțeles al calității de
"cetățean al lumii" trebuie căutat de fapt tocmai în disponibilitatea
atâtor țări, cu culturi atât de diferite, din colțuri îndepărtate ale lumii, de
a “naturaliza” psihodrama.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cuceririle psihodramei nu sunt
însă exclusiv geografice; expansiunea se face și în</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
direcția unor noi domenii de
aplicare și de influență. Concepută inițial ca o metodă</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
psihoterapeutică, psihodrama influențează
treptat stiințele educației, pătrunde în practica</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
pastorală, în psihologia
organizațională și furnizează tehnici pentru procesul de formare al actorilor;
mai mult chiar, tributară inițial avangardei teatrale, ajunge ea însăși să
influențeze dramaturgia contemporană. Moreno
a fost medic psihiatru și profesor, și în timpul vieții a fost recunoscut de
către Universitatea Harvard ca unul dintre cei mai importanți cercetători mondiali
în domeniul științelor umane.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
El este nu numai fondatorul
psihodramei, ci și al sociometriei și este considerat un</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
pionier în domeniul psihoterapiei
de grup. Moreno a studiat medicina,
matematica și filozofia la Universitatea din Viena, devenind medic în 1917. A
respins parțial teoria Freudiană încă din timpul facultății, și a devenit
interesat de psihoterapia de grup.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
În 1912 îi spunea lui Sigmund
Freud: “Eu incep acolo unde vă opriți dumneavoastră.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Dumneavastră, întâlniți oamenii
în mediul artificial al biroului dumneavoastră... Eu îi întâlnesc pe stradă și
în casele lor, în mediul lor natural. Dumneavoastră, le analizați visele. Eu le
dau curajul să viseze din nou. Dumneavoastră îi analizați și interpretați. Eu
îi las să își exprime rolurile conflictuale, și să își reconstruiască visele.”</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Într-adevar, doctorul. Moreno
a mers mai departe decât Freud în teoria sa asupra relațiilor interpersonale și
în dezvoltarea psihodramei, sociometriei, psihoterapiei de grup, a sociometriei
și a sociatriei.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Mutându-se în New
York in 1925, Moreno
a început cercetările în sociometrie și a</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
fondat Revista de psihoterapie,
psihodramă și sociometrie, care continuă să apară și astăzi. În 1932 a introdus
psihoterapia de grup ca metodă în cadrul asociației americane de psihiatrie.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Metoda psihodramei este și
astăzi, după 100 de ani, una din cele mai utilizate și respectate tehnici și
implicit școli de psihoterapie. Soția creatorului său, Zerka Moreno, îi</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
continuă munca, și în 2007 a fost
prezentă în România la conferința de psihodrama.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Există numeroase centre de
formare în psihodramă, pe toate continentele și în toate</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
țările, inclusiv Romania.
Asociația internațională de psihoterapie de grup si psihodramă a</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
organizat peste 60 de conferințe
anuale.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">3. Care este oferta noastră, și evident beneficiile
voastre ca și participanți?</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
-un grup constant, “închis”, de
maximum 12 persoane, centrat pe autocunoaștere prin psihodramă, pe un număr de
ore 160 ore</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
-modalitatea de lucru,
accesibilă, o sâmbătă pe lună pe perioada de 10 ore</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- “Autocunoașterea prin
psihodramă”, ca și curs, va reprezenta dincolo de avantajele de dezvoltare
personală, un puternic argument în cadrul unui interviu sau C.V. În cadrul
oricărei firme sau instituții serioase care așteaptă de la angajații săi să fi
parcurs cursuri de autoperfecționare, autocunoaștere, sau dezvoltare personală.
Practicarea acestei forme de autocunoaștere este, de dorit ca și fundament
formativ, pentru viitorii angajați!</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
- Accesul la alte forme de
formare în psihoterapie, ca “psihoterapie pozitivă” sau psihoterapie de familie”
este legat de existența unui număr de ore de “autocunoaștere”, ore care sunt
tocmai conținutul ofertei noastre . De asemenea, avantajele orelor de</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
“autocunoaștere”, în cazul nostru
sunt și legate de faptul că ele crează spațiul necesar, în formarea ulterioară,
pentru concentrarea pe însușirea metodologiei respective. În orice formare pe
plan superior, va exista, ca urmare a acestei abordări, mai mult timp pentru
aprofundarea tehnicilor și metodelor respective, și mai puțin timp alocat
“temelor personale”. Aceste “teme personale”, au fost tratate deja, împreună cu
noi, în etapa numită evident “autocunoaștere “, și nu mai umplu în in mod
inutil, timpul formării</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
de specialitate.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">4. Cum începem?</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "MS Mincho";"></span> înscrierea dumneavoastră se va face în baza unui interviu
personal</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">5. Persoane de contact:</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>GRAȚIELA GRIGORESCU</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
tel: 0727872407</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b>BOLEA DANIEL</b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
tel: 0722407201</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span style="font-size: 14pt;">“Scena vieții” vă aparține!</span></b></div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-30668596116107582782011-01-21T11:23:00.001+02:002011-02-24T14:55:14.786+02:00Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-59458498851982383362011-01-20T17:40:00.000+02:002011-01-20T17:40:26.914+02:00Despre mine<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Ma
numesc Gratiela Grigorescu si am 44 de ani. Sunt absolventa a Scolii de
terapie psihodramatica SPJLM Cluj Napoca si a facultatii de
psihologie-pedagogie, la Universitatea Bucuresti. Sunt un psihoterapeut
care indruma, sprijina, sustine si insoteste copiii, adolescentii si
adultii pe drumul vietii lor facilitandu-le reasezarea sufleteasca cat
si gasirea raspunsurilor la de ce-urile lor existentiale, prin metode
psihodramatice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Multi
devin oarecum rezervati la termenul de psiho-drama, gandindu-se ca
aceasta tehnica ii conduce catre propriile drame sufletesti, ceea ce nu
este foarte departe de adevar, insa, gasind traducerea termenului de
psihodrama, si anume psihe=suflet si drama(lb. greaca)=actiune, am
inteles<span> </span>ca dincolo de drama putem observa actiunile noastre<span> </span>sufletesti
care nu implica obligatoriu drama ci ofera posibilitatea ca prin
actiune sa obtinem clarificari si ulterior corectii asupra<span> </span>unui<span> </span>comportament sau altul indezirabil<span></span>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Psihodrama,
pentru mine, este un mod de viata, sau mai b</span><span lang="RO">ine spus este o prelungire a
modului meu de a fi, este un dar primit ca urmare a cautarilor mele,
despre viata si lume.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Este, poate fi spus, suma credintelor mele, a luptelor, pasiunilor si de ce nu, a faptelor mele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Fiecare
dintre noi este o poveste, venim pe rand si ne scriem povestea, lasand
pasii drumului nostru presarati in suflet. Insa ce fel de poveste poate
fi ea, daca nu -i o scena, daca nu-i jucata. Si asa cum spunea
Shakespeare:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">„Intreaga lume e o scena</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Barbati, femei, toti nu-s decat actori</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Ce ies si vin pe rand: si omul joaca</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO">Mai mult de sapte acte sau varste ale vietii.”<span style="color: black;"></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO" style="color: black;">Si
atunci ce altceva, daca nu psihodrama faciliteaza spatiul, unde OMUL
isi poate juca povestea.Moreno este cel care a inteles, inainte de
metoda, ca a creea spatiu poate fi egal cu libertate in actiune, si aici
ma gandesc la noi romanii, la mine,<span> </span>si ma intreb: ce putem visa mai mult decat libertate interioara, libertate de actiune.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO" style="color: black;">Moreno,
fondatorul acestei metode, a fost si roman, psihodrama este si a
noastra, este din spiritul acestui pamant. El a creat un spatiu in care
ne putem cunoaste si intelege, desfasurandu-ne cu tot ce avem. Ne putem
juca povestea. A creat un spatiu in care constientul si inconstientul se
exprima liber uzand de creativitatea si spontaneitatea pe care fiecare
om o are si care, considera Moreno, este esentiala in potentarea la
maxim a resurselor noastre interioare in scopul unei vieti echilibrate
si armonioase. Alegerile pe care le facem, personajele din viata
noastra, rolurile pe care le avem noi, fac povestea noastra unica, ne
creioneaza individualitatea. Si atunci de la monodrama la psihodrama
ramane doar un pas.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<span lang="RO" style="color: black;">Sunt eu, este eu-l meu, actiunea eu-lui meu, dar niciodata singur, ci doar, mereu, in raport de, si cu ceilalti.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<b><i><span lang="RO" style="color: black;"><span> </span>Mai
departe insa de aceasta metoda si tehnicile ei, stim ca sunt multe
intamplari in viata, care ne incalzesc, ne propulseaza catre ceva cu
sens, cu scop, totul este sa lasam usa sufletului deschisa, ori de nu,
macar sa stim unde se afla cheia.</span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<b><i><span lang="RO" style="color: black;">Si-am
sa inchei ca oricare alta poveste cu, SI AU TRAIT..., fara insa sa ma
opresc aici, as spune chiar, fata de dimensiunile cosmice, ca este abia
inceputul...</span></i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
<br />
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Atestate profesionale</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Psiholog cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România în următoarele specializări:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Psihologie clinică</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Psihoterapie</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Studii academice şi pregătire profesională</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"> </span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Societatea
de psihodrama Jacob Levi Moreno- Cluj napoca – formare in psihoterapie
psihodramatica, sase ani, finalizata in 2010, cu lucrare de colocviu
„REZISTENTE IN CALEA SCHIMBARII- COMUNISM SAU PSIHODRAMA”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Participare la conferinţe şi seminarii din domeniul psihodramatic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Participare constantă la seminarii de supervizie de grup şi individuală, prin Societatea de psihodramă J.L. Moreno,<span> </span>seminarii susţinute de supervizori din Germania<b> </b>, acreditat de P.I.F.E,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Participare seminar<span> </span>“Simboluri si arhetipuri”, cu dr. Sue Jennings</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black;">Scoala de vară “ Aplicaţii de psihodramă şi alte metode în selecţia de personal şi în prevenirea fluctuaţiei forţei de muncă</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black;">Curs
introductiv în îngrijirea Paliativă pentru psihologi. Curs creditat de
CMR cu 23,5 ore EMC şi organizat de Hospice Casa Speranţei Braşov</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black;">Formare profesională în psihologia organizaţională - Curs de perfecţionare cu tema “ Formare Formatori “</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black;">Curs de formare, în vederea dezvoltării capacităţilor de furnizare a serviciilor sociale în România ( Proiect Phare ).</span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO">Seminar cu tema “ Formare în prevenirea şi combaterea violenţei domestice”, Formatori<span> </span>conf. Dr. Ana Muntean şi prof. Kevin Dominic Browne.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Societatea de Psihoterapie Experienţială Română –<span style="color: black;"> <span> </span>ore de autocunoaştere in programul de analiză Experienţială</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Universitatea Bucureşti – Facultatea de psihologie</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Activitate profesională</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"> </span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Din
anul 2006 am infiintat un birou de consiliere si evaluare psihologica
in cadrul Primariei Brasov, unic in tara, pentru cuplurile conjugale
aflate in prag de disolutie familiala.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">In
prezent sunt psiholog intr-un proiect ce se deruleaza prin Camera de
Comert si Industrie Brasov, proiect finantat de Uniunea Europeana,
„Investeste in oameni”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Cabinet individual de psihologie - psiholog clinician, psihoterapeut.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Totodata
conduc, impreuna cu un alt coleg psihodramatician, al doilea grup de
dezvoltare personala prin tehnici psihodramatice, recunoscut de Colegiul
Psihologilor din Romania.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO">Membru în</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"> </span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Colegiul Psihologilor din România</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Federaţia Română de Psihoterapie</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO">Societatea de psihodrama Jacob Levi Moreno, Cluj Napoca</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black;">Activez în reţeaua de prevenire a violenţei domestice, din cadrul Bisericii Reformate “ Casa Speranţei “ Braşov.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br />
</div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-85615637707242303392011-01-20T13:32:00.003+02:002011-01-20T16:51:33.987+02:00“Ca si cum” - Despre “realitatea” psihodramei si a psihoterapiei<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Psihodrama a fost definita de </span><span style="font-size: small;">Moreno</span><span style="font-size: small;">,
initiatorul ei ca acea forma a psihoterapiei in care o persoana
prezinta “scenic” problemele cu care se confrunta si nu doar vorbeste
despre ele. Toate tehnicile dezvoltate in psihodrama – multe dintre ele
imprumutate din teatru – servesc acelasi scop al punerii in scena a
conflictelor persoanei pentru a le face “vizibile”, adica observabile
nemijlocit si masurabile. Rezultatul este o reprezentare, o sceneta care
intr-un fel arata ca si cum ar fi reala, fiind simtita, traita astfel
atat de catre protagonist, cat si de catre ceilalti participanti la
grup, chiar daca in acelasi timp este stiuta de catre acestia ca joc. Nu
este de mirare ca Emunah (1994) identifica in aceasta forma de
jonglerie mentala cele mai importante aspecte ale jocului dramatic al
copiilor.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Nu de putine
ori recursul extensiv la aceasta forma de joc devine o sursa de
rezistenta si chiar de critica fata de psihodrama. Blatner si Blatner
(1988, p.126) enumera trei exemple de neintelegere legate de joc si
spontaneitate in general si de psihodrama in particular: </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">“Jocul nu este realist, el reprezentand intr-un fel evitarea realitatii.” </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">“Lasarea in voia fanteziei poate genera imbolnavire mentala.”</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">“Jocul este inautentic si fals.” </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Autorii
citati apreciaza ca aceste opinii au la baza unele atitudini, cum ar fi
de exemplu gandirea dualista, care desi foarte raspandite, sunt eronate
sau limitate. Blatner si Blatner (1988) definesc gandirea dualista ca
fiind acea forma a rationamentului care opereaza cu categorii ce se
exclud reciproc, imbracand forma unor realitati opuse, incompatibile una
cu cealalta. Astfel, daca una dintre asertiuni este acceptata ca fiind
valida, cealalta este respinsa ca neconforma cu realitatea. Ocazional,
chiar si unii psihoterapeuti experimentati esueaza in a recunoaste
valentele terapeutice ale jocului dramatic.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Un astfel de
exumplu este oferit de catre Janov (1970), parintele terapiei prin
strigatul primar, care afirma ca este gresit sa le soliciti pacientilor
sa actioneze si sa simta ca altcineva, atata timp cat ei sunt adesea
incapabili sa isi simta propriile lor sentimente. Kellermann(1992)
identifica in spatele acestei critici ideea ca insusi jocul de rol ar fi
inautentic si ca in psihoterapie orice forma a recursului la fantezie
ar duce inevitabil la iluzii.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Din pacate,
tentativa de a invalida asemenea afirmatii prin simpla lor etichetare ca
fiind expresia unei gandiri dualiste, ale unor rationalizari sau
rezistente nu poate fi incununata decat de esec. Aceste atitudini
sceptice, exprimate atat de catre nespecialisti, cat si de catre unii
dintre profesionisti, impun o analiza mai profunda si mai cuprinzatoare a
rolului complex pe care transpunerea intr-o realitate imaginara il
joaca in psihodrama.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Vom postula
inca de la bun inceput, ca psihodrama nu este singura forma a
interventiilor psihoterapeutice care utilizeaza situatiile “ca si cum”
ca mijloace curative si ca jocul dramatic nu reprezinta singura
modalitate de a crea situatii ce reproduc realitatea intr-un context
terapeutic. Practic aproape fiecare dintre tratamentele ce actioneaza
prin mecanisme psihologice isi propune sa rezolve sarcina reconstruirii
“realitatii” pacientului in cadrul situatiei terapeutice, unele dintre
mijloacele utilizate in acest scop de catre diferitele metode prezentand
diferente semnificative. Cu toate acestea, situatiile “ca si cum”
utilizate in diferitele forme de interventie psihoterapeutica pot fi
grupate in trei categorii principale: transferul, imageria mentala si
jocul dramatic. Fiecare dintre aceste situatii functioneaza practic ca
un “ecran” pe care persoana isi proiecteaza propria imagine subiectiva a
realitatii, creand astfel un fel de “realitate paralela” la care sa se
poata raporta. De fapt diferentele dintre aceste situatii tin mai
degraba de mijloacele specifice la care se recurge pentru a evoca
realitatea subiectiva a pacientului, decat de calitatea lor. Ni se pare
prin urmare pertinenta asertiunea ca ceea ce analiza releva asupra
mecanismelor care confera valente terapeutice transferului si imageriei,
poate fi util si in intelegerea mai profunda a proceselor prin care
psihodrama isi atinge scopurile. </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Acesta este
motivul care ne determina sa procedam in continuare la rezumarea
cunostintelor relevante din domeniul psihoterapiilor dinamice, precum si
a celor care utilizeaza extensiv tehnicile imageriei mentale.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Atunci cand
Freud (1895) definea transferul ca fiind deplasarea inconstienta a
dorintei peste timp si spatiu, de pe o persoana din trecutul
pacientului, pe o alta, la care se raporteaza in prezent, el devenea
primul autor care identifica o situatie psihoterapeutica de tip “ca si
cum”. Metaforele invocate ulterior pentru a descrie fenomenele
transferentiale (“noi editii sau facsimile ale impulsurilor si
fanteziilor” respectiv “terenul de joaca” in care repetitiilor li se
permite sa prolifereze) intareau aceeasi interpretare a transferului ca
reprezentand “ecranul” pe care pacientul proiecteaza patternurile de
relationare dezvoltate fata de persoanele semnificative ale vietii sale
(cu precadere in copilaria timpurie).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Freud s-a
dovedit a fi deasemenea cel dintai care a recunoscut beneficiile
terapeutice ale transferului, afirmand in lucrarea sa “Dinamica
transferului” (publicata in 1912}ca acestuia ii datoram “inestimabilul
serviciu de a face impulsurile immediate si manifeste” (citat de Gill,
1982, p. 107). Tot Freud adauga, pentru a sublinia rolul decisiv jucat
de transfer, ca este imposibil sa distrugi pe cineva “in absentia” sau
“in effigie”, adica bazandu-te in exclusivitate pe un raport verbal.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Interpretarea
initiala a lui Freud a influentat puternic abordarile ulterioare ale
fenomenelor transferentiale. Intr-una dintre cele mai des citate
definitii, Greenson descrie transferul ca fiind “trairea fata de o
persoana, in prezent, a sentimentelor, drive-urilor. atitudinilor,
fanteziilor si mecanismelor defensive, care sunt neadecvate in relatia
cu aceasta persoana, si care reprezinta o repetare, o deplasare a unor
reactii ce isi au originea in raportarea la persoane semnificative din
copilaria timpurie” (citat de Fosshage, 1994, p. 266). Se constat de
regula un acord cu privire la acceptarea ca expresii ale transferului
doar a acelor aspecte ale raportarii pacientului la analist, care sunt
in mod evident neadecvate. Dupa cum arata Lear, orice transfer este “o
tentativa de a crea o lume in care sa traiesti… si ceea ce analistul si
analizatul ajung sa recunoasca impreuna ca transfer, sunt tocmai acele
incercari care nu au fost incununate de succes” (1993, p.753).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Cu toate
acestea, negarea caracterului adecvat al transferului a devnit si ea o
sursa de dezacord pentru unii autori. Fosshage, de exemplu, sustine ca
organizarile tematice cu incarcatura afectiva care modeleaza variabil
experienta noastra, nu ar distorsiona de fapt o presupusa “realitate
obiectiva”, ci contribuie intotdeauna la construirea unei “realitati”
traite subiectiv. Autorul citat se inspira din Stolorow si Lackmann,
dupa care transferul ar reprezenta mai degraba o expresie a influentei
continue a principiilor organizatoare si a imaginatiei care s-au
cristalizat pe parcursul anilor formativi ai pacientului (Fosshage,
1994, p. 267).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Dintre toate
modalitatile terapeutice generatoare de situatii “ca si cum”,
imaginatia este probabil cea utilizata pe scara cea mai larga.
Multitudinea abordarilor bazate pe imageria mentala include forme foarte
variate ale interventiilor terapeutice, ca de exemplu hipnoza,
desensibilizarea progresiva si alte terapii comportamentale si
cognitiv-comportamentale, programarea neurolingvistica (NLP),
psihosinteza, terapia eidetica, focusingul si multe altele. Dupa cum
arata McMahon si Sheikh (1984) imaginatia a depasit relativ recent o
pozitie vecina cu dizgratia, pentru a deveni una dintre cele mai
fierbinti teme ale psihologiei clinice contemporane (p. 28).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Imageria
mentala este utilizata si ca o modalitate de a obtine starea de relaxare
(Scott si Stradling, 1992), insa si mai valoros din punct de vedere
terapeutic este potentialul ei de a evoca situatii reale. Hallam (1992),
de exemplu, sustine ideea ca ori de cate ori ne aflam in
imposibilitatea de a confrunta pacientul cu o situatie critica de viata,
fantezia devine de neinlaturat (p. 75).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Calitatea
confruntarilor cu reprezentarea mentala a stimulilor declansatori ai
reactilor emotionale si comportamentale nedorite de a avea drept
rezultat atat desensibilizarea cat si reinvatarea poate constitui o
surpriza doar pentru aceia care continua sa mentina o separatie rigida
intre domeniile realitatii obiective si fantezie. De fapt insasi natura
modalitatii umane de raportare la realitate se constituie in cel mai
solid argument pentru a contracara aceasta maniera dualista de a privi
lucrurile. Atunci cand ne adaptam la realitate nu tratam ca fiind “real”
ceea ce exista in mod obiectiv in ambianta noastra sau in noi, ci acele
lucruri despre care suntem convinsi ca ar avea o existenta “autentica”
(Vargha, 1995, p. 173-174).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Dispunem
totodata de suficiente date furnizate de cercetarile stiintifice care
sustin ca o experienta in fantezie poate fi din multe puncte importante
de vedere, un echivalent psihologic al experientelor autentice si ca
imageria mentala este capabila sa produca modificari psihologice si
fiziologice foarte diverse (McMahon si Sheikh, 1984, p. 26-27). La baza
capacitatii noastre de a evoca o atitudine emotionala fata de un obiect
absent, la confruntarea cu imaginea mentala a acestuia, sta mecanismul
descris in hipnoza, sub numele de disociatie sau constiinta divizata.
Punand in discutie problema disociatiei, Hilgard sustine ca aceasta ar
fi generata de diviziunea controlului intre procesele constiente si cele
inconstiente. Pe durata disocierii, integrarea informatiilor procesate
la mai multe niveluri de catre o ierarhie a operatiilor si a controlului
cognitiv functioneaza la parametri scazuti, si prin urmare, anumite
aspecte ale experientelor devin inaccesibile abordarii constiente
(Alladin, 1992). O alta conceptie asupra disocierii – mai apropiata de
temele pe care le dezbatem – este propusa de Yapko (1990), care se
refera la “constiintele paralele” ce sunt traite in transa (p. 136).
Aceasta inseamna ca persoana hipnotizata prezinta constiinte multiple,
ceea ce ii permite atat trairea fenomenelor de transa ce ii sunt
sugerate, cat si pastrarea simultana a rolului mai obiectiv etichetat de
catre Hilgard ca “observatorul ascuns”.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Consideram
ca asemanarea dintre trairile constiente din timpul hipnozei si
implicarea jocului dramatic in psihodrama este evidenta. Dupa cum arata
Barber (1984) inducerea formala a transei nu constituie o preconditie a
fanteziei ori a imaginatiei vii (p. 86). Pe de alta parte, tocmai
prezenta “observatorului ascuns” constituie elementul care deosebeste
jocul imaginativ de comportamentul deviant si de tulburarile mentale. In
psihodraama, asemeni jocului recreativ, elementele de fantezie sunt
sunt variate, voluntare si recunoscute fara urma de dubiu ca produse ale
imaginatiei, iar jucatorul testeaza neintrerupt “realitatea”
continuturilor jocului prin raportarea lor la context (Blatner si
Blatner, 1988, p. 130). Desi cele trei situatii “ca si cum” au de fapt
mai multe caracteristici comune, decat elemente ce le-ar putea
diferentia semnificativ, putem identifica doua dimensiuni de-a lungul
carora elementele distinctive se grupeaza. Prima dintre acestea este
reprezentata de masura disocierii observatorului ascuns (nivelul
constientizarii), iar cel de al doilea de accesul direct sau indirect al
terapeutului la materialul proiectat de pacient pe “ecran”
(“vizibilitatea ecranului”). Aceste dimensiuni sunt prezentate in Figura
1.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<table border="1" cellpadding="0" cellspacing="0" class="MsoNormalTable" style="border-collapse: collapse; border: medium none;"><tbody>
<tr> <td style="border: 1pt solid windowtext; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
</td> <td style="border-color: windowtext windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: solid solid solid none; border-width: 1pt 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><h1>
<span style="font-size: small;">TRANSFERUL</span></h1>
</td> <td style="border-color: windowtext windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: solid solid solid none; border-width: 1pt 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">IMAGERIA</span></h2>
</td> <td style="border-color: windowtext windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: solid solid solid none; border-width: 1pt 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 141.1pt;" valign="top" width="188"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">DRAMATIZAREA</span></h2>
</td> </tr>
<tr> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext; border-style: none solid solid; border-width: medium 1pt 1pt; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Gradul constientizarii</span></h2>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Neconstient </b></span><span style="font-size: small;">(rezistenta fata de interpretarea transferului)</span></div>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Constient</span><span style="font-size: small; font-weight: normal;"> (disociat in transa profunda)</span></h2>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 141.1pt;" valign="top" width="188"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Constient</span></h2>
</td> </tr>
<tr> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext; border-style: none solid solid; border-width: medium 1pt 1pt; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><h2 style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Vizibilitatea ecranului</span></h2>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Acces nemijlocit</b></span><span style="font-size: small;"> la reactiile transferentiale</span></div>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 110.7pt;" valign="top" width="148"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;">Doar <b>acces mijlocit</b></span></div>
</td> <td style="border-color: -moz-use-text-color windowtext windowtext -moz-use-text-color; border-style: none solid solid none; border-width: medium 1pt 1pt medium; padding: 0in 5.4pt; width: 141.1pt;" valign="top" width="188"><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Acces nemijlocit </b></span><span style="font-size: small;">la scenele dramatizate</span></div>
</td> </tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><b>Figura 1. Diferentele dintre cele trei situatii “ca si cum”</b></span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Dupa cum se
poate vedea in Figura 1, in cazul transferului persoana nu este
constienta de deplasarea afectului sau a fanteziei, de pe o persoana pe
alta. Acest fenomen a fost descris de catre Greenson ca “rezistenta fata
de rezolvarea transferului” si reprezinta de fapt rezistenta opusa de
pacient fata de interpretarea si “demascarea” mecanismelor
transferentiale. Prin aceasta rezistenta pacientul insista asupra
veridicitatii sentimentelor traite in cadrul transferului la adresa
analistului, opunandu-se eforturilor interpretative ce vizeaza
demonstrarea caracterului iluzoriu al continuturilor vizate. Pe de alta
parte, analistul poate observa nemijlocit acele manifestari
comportamentale ale analizatului, care apar ca expresii ale
transferului.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">In
majoritatea interventiilor bazate pe imageria mentala, pacientul este pe
deplin constient de semirealitatea produselor fantezieii sale. Singura
exceptie notabila este furnizata de acele stari de transa de maxima
profunzime, in care disocierea atinge aparent grade la care persoana,
asa cum se intimpla si in timpul visarii, pierde temporar contactul cu
“observatorul ascuns”. Spre deosebire insa de ceea ce intampla in
celelalte doua forme ale situatiilor “ca si cum” terapeutice, in hipnoza
si in imageria mentala “ecranul” ramane invizibil pentru terapeut, el
neavand decat acces indirect la continuturile proiectate pe acesta, prin
intermediul relatarilor verbale ale pacientului.</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">In sfarsit
in psihodrama, pozitiile celor doua parti, pacientului
(protagonistului), si ale terapeutului (leaderului), se inscriu
cvasisimetric in coordonatele celor doua dimensiuni vizate. Cel dintai
realizeaza in intregime artificialul dramatizarii, participand activ la
conturarea scenariului, la regizarea montarii scenice si jucandu-si
propria partitura, iar cel din urma are posibilitatea sa observe direct
si pe viu desfasurarea scenetei dramatice. </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Ne-a mai
ramas de studiat inca un aspect al relatiei dintre “ca si cum” si
realitate. Pana acum, ne-am referit la modul in care aceste situatii
reproduc “realitatea” vietii pacientului, facand abstractie de
posibilitatea lor de a crea noi realitati, de a aduce la viata ceea ce
nu a existat niciodata inainte. Conceptul de “surplus-realitate” a fost
introdus de </span><span style="font-size: small;">Moreno</span><span style="font-size: small;"> pentru a
desemna acel “taram de vis in care sarcinile dureroase cu care ne
confrunta viata sunt duse la indeplinire printr-un gest al mainii sau
printr-un zambet” (citat de Kellermann, 1992, p. 114). Blattner si
Blattner (1988) se intorc deasemenea la Moreno, care numea psihodrama
“teatru al adevarului”, pentru ca ceea ce poate fi imbogatit pe scena
acesteia – sperantele, nelinistile, cuvintele nerostite, actele
incomplete – reprezinta toate o forma mai profunda, mai personala a
realitatii (p. 129). Holmes (1992) descopera chiar localizarea acestei
meta-realitati in zona intermediara a trairii, situata intre realitatea
interioara si viata exterioara, adica tocmai acel teritoriu ce fusese
desemnat de catre Winnicott cu termenul de “spatiu potential sau de
tranzitie). Surplus-realitatea deschide posibilitatea exersarii unor noi
modalitati de adaptare la lume si aceasta oportunitate trebuie
raportata la asumarea de catre psihoterapie a rolului de agent al
schimbarii. Putem cita in acest sens formularea explicita a lui O’Connor
si </span><span style="font-size: small;">Seymour</span><span style="font-size: small;"> (1990) care
arata ca cel ce face intotdeauna ceea ce a facut intotdeauna, va obtine
intotdeaune ceea ce a obtinut intotdeauna (p. 9). Multi dintre pacienti
se dovedesc a fi pe deplin constienti de acest lucru, dar esueaza in
tentativa lor de a efectua modificarile necesare si de actiona in
propriul lor interes, de teama consecintelor pe care cred ca noul
comportament le-ar putea antrena. In schimb, semirealitatea unei
situatii “ca si cum”, desi mobilizeaza anxietate considerabila, pare a
fi totusi mai putin amenintatoare decat circumstantele originale si
acest lucru ii permite pacientului sa se confrunte cu ea. Astfel ambele
laturi – atat cea “reala”, cat si cea “artificiala” – a semirealitatii
isi aduc contributia la reusita interventiei. Pacientul indrazneste sa
se apropie de situatia anxiogena avand cunostinta de artificialul
acesteia. Pe de alta parte, confruntarea este totusi benefica, pentru ca
ea este traita ca o intalnire reala. Blomquist si Rutzel (1994) sustin
ca “surplus-realitatea” reprezinta intersectarea dintre diferite
realitati, cunoscute si nestiute, unde capacitatile de a controla si de a
discerne ale eului se suspenda (p. 234).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Aceasta
asertiune este cu certitudine valabila cu privire la lipsa de
diferentiere a timpului si a diferitelor realitati. Diminuarea
controlului reprezinta intr-adevar una dintre principalele
caracteristici ale starilor disociative, dar trebuie sa aratam totodata,
ca situatiile terapeutice de tip “ca si cum” sunt mijloace care permit
dezvoltarea capacitatii de control asupra propriilor trairi si
comportamente. Astfel, atunci cand intr-o situatie terapeutica persoana
relaxeaza mecanismele de control, ea controleaza practic in mai mare
masura situatia decat atunci cand fieconstient, fie fara cunostinta,
rezista invitatiei de a fi spontan. Situatia este similara celei
descrise de catre Kris sub denumirea de “regresie in serviciul eului”,
in care persoana poseda capacitatea de a regla si de a utiliza la modul
creativ unele dintre procesele primare (Tuttman, 1982).</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">In
psihodrama, regresia readuce in mod evident persoana la stadiul jocului
dramatic al copilului. Erikson notase in urma cu aproape o jumatate de
secol, ca joaca reprezinta cea mai naturala forma a autovindecarii,
dintre toate cele pe care copilaria ni le pune la dispozitie. Courtney
(citat de Emunah, 1994) ne ofera o descriere mai detaliata a acelor
functii ale jocului dramatic al copilului, care au un impact curativ
evident: exprimarea si rezolvarea simbolica a conflictului intern;
asimilarea realitatii; dobandirea sentimentului controlului si al
stapanirii; eliberarea emotiilor si reducerea agitatiei; invatarea
controlului exercitat asupra impulsurilor destructive prin fantezie;
exprimarea acelor parti ale eului, care sunt considerate
inacceptabile;explorarea problemelor si descoperirea solutiilor;
antrenamentul pentru situatiilor de viata reale; exprimarea sperantelor
si a dorintelor; experimentarea unor noi roluri si situatii; si
dezvoltarea unui sentiment al identitatii personale (p. 4). Ar fi
dificil sa gasim un astfel de obiectiv particular, vizat de psihodrama
in particular sau de psihoterapie in general, care sa nu-si gaseasca
corespondentul pe aceasta lista a functiilor jocului infantil. </span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>
<div class="MsoBodyText">
<span style="font-size: small;">Daca acele
forme de interventie psihoterapeutica pe care le-am dezbatut pana acum
actioneaza prin recursul temporar la un element de irealitate, aceasta
se datoreaza faptului ca traim intotdeauna intr-o lume de a iluziilor,
ori intr-o lume a aparentelor (Watzlawick, 1985). Iar atunci cand in
psihoterapie persoana se comporta ca si cand ceva ar fi sau ar urma sa
devina, ne gasim in fata unei adevarate fictiuni ce-si creaza propria
realitate. </span></div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-30983184786631658472011-01-20T10:38:00.000+02:002011-01-20T10:38:09.652+02:00Shamanul<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><!--[if !mso]><img src="http://img2.blogblog.com/img/video_object.png" style="background-color: #b2b2b2; " class="BLOGGER-object-element tr_noresize tr_placeholder" id="ieooui" data-original-id="ieooui" />
<style>
st1\:*{behavior:url(#ieooui) }
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style>
<![endif]-->
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Muzica
are forţa de a umple vidul, de a facilita ieşirea din starea emoţinală negativă
de tristeţe, de a ameliora comunicarea, de a stimula imaginaţia. Utilizată
astăzi în scop terapeutic<span> </span>ajunge în
atenţia specialiştilor de pretutindeni care organizează cursuri, seminarii,
simpozioane internaţionale consacrate meloterapiei.</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Tocmai
pentru acest lucru a fost prezent la Cluj-Napoca, profesorul Joseph J. Moreno,
director al programului de meloterapie al Universităţii Maryville, St. Louis,
Missouri, într-un seminar de exepţie intitulat “Exploring Dimensions in Music
Therapy and Psychodrama”. </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
El
a început cu povestea celebrităţii ce comunică dincolo de cuvât printr-un
murmur, preluat de sală, care se transformă în cântec. Adesea nu ştim care este
adevărata problemă: o temă muzicală aleasă cu grijă, o uşoară dirijare verbală
într-un exerciţiu de imagerie, poate aduce la suprafaţă, în discuţia ulterioară
cu terapeutul, subiectul unui joc de protagonist. Prin această tehnică, cineva
din grup a fost descoperit ca “fiind în viaţa reală blocat într-un tunel”, la
al cărui capăt nu ştie ajunge. Scen<span lang="RO">ă</span>,
joc de protagonist, personaje reprezentând întunericul fără sfârşit şi
lumina…Muzica întunericului este fină, cu tonalitate gravă, de fundal, care îi
conferă caracterul apăsător. Lumina “sună” calm, dulce, cald (tamburina şi un
xilofon abia atins, şters). Muzica sufocantă a tunelului impune alegerea. De la
înălţimea unui scaun şi a înţelegerii unor sensuri până atunci ascunse,
protagonistul devine dirijor al muzicii vieţii sale.</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Scena
de lemn, rotundă, din psihodramă, locul magic unde orice este posibil, ca
într-o realitate protejată, funcţionează ca o mare tobă ce realizează
încălzirea sonoră (dublura
loveşte cu călcâiul podeaua, scaunul este aruncat). Vocile, sunetele puternice
au rol eliberator pentru protagonist. </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Toba
reală, nu podeaua, care este simbolică, împreună cu un xilofon şi cu alte
instrumente simple, de percuţie, pot fi folosite ca un ansamblu muzical
suportiv pentru protagonist. Mai mult, există posibilitatea de a purta un
dialog muzical (verbal neproductiv) între protagonist şi un personaj auxiliar.
Alte subiecte nu doar discutate, ci şi demonstate de Moreno
au fost: reflectarea şi modelarea muzicală, muzica şi sinele divizat, schimbul
de rol, apropierea. Improvizaţia muzicală ne-a pus pe cei prezenţi în situaţia
de a gândi ce instrument ar alege pentru a exprima experienţa proprie de viaţă,
de a asculta înregistrarea improvizaţiei solo sau improvizaţia muzicală
colectivă. </div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Am
înţeles prin experiment legătura muzică- şi gest grafic, sărac, “gol” la o
primă piesă audiată, prinzând culoare şi zburând cu aripile mari ale fanteziei,
la cea de-a doua.</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Vorbind
despre muzică şi vindecare în Peru, prezentatorul a adus mărturie diapozitivele
efectuate de el. Vindecătorii de acolo utilizează pe lângă muzica pe care o
interpretează, dans, substanţe halucinogene, ritualuri, formule magice,
invocând în plin extaz religios spiritele bune şi pe cele rele. Este o muncă la
scenă deschisă, care cere creativitate, improvizaţie…nu este suficient să
cunoşti rolul, important este cum reuşeşti să-l interpretezi. Moreno
s-a oprit din prezentare. Si-a aranjat atent ţinuta. A prins în mâini două
instrumente muzicale care au sunetul fin al nisipului. S-a aşezat în faţa
suportului cu partituri. Vocea era gravă-“Acum voi interpreta melodia vraciului
din Peru”.
Incăperea s-a inundat cu ecou, modulaţie, ritm…nu înţelegeam ce spune, poate
nici nu spunea nimic în cuvinte…Gesturile erau hotărâte, privirea urmărea
undeva, departe, răsăritul soarelui în Amazon. Părea un alt personaj, un preot
vrăjitor, coborât din legendă în inimile noastre, maiestos, puternic, pătruns
de farmecele unei lumi mirifice, într-o halucinantă aventură….A devenit magie
şi vindecare, credinţă şi ritual, muzică şi scenă…. Moreno este Shamanul!</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Dansul
constituie o formă de expresie esenţial umană, toţi mergem dansând prin viaţă,
într-un limbaj al trupului, care transmite stări emoţionale, încredere,
tristete. Dublura muzicală, oglindă a pacientului, (improvizaţie muzicală, ca
un fond de susţinere când pacientul se mişcă), subliniază sentimentele
exprimate prin mişcare, spre deosebire de muzica înregistrată care devine
directivă. Pare interesantă ideea de a păstra un “jurnal muzical al
pacienţilor”, pentru a le înţelege trăirile şi maniera de a reacţiona la
evenimentele de viaţă.</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Muzica
poate avea şi semnificaţia concluziilor la sfârşit de drum. “Ce muzică ai dori
să asculţi când mori”. “Mi se pare o idee deplasată, nici nu m<span lang="RO">ă </span>pot gândi la moarte, îmi este frică”, îşi
spune neajutorat muritorul. Dar se supune, meditează şi aduce piesa muzicală
care reprezintă momentul de răscruce din viaţa lui, sau filozofia lui, sau
evocă eternul moment în care este îndrăgostit…sau copilăria, cu cuvintele
cântecelor scrise în carneţelul de sub pernă, cuvinte care pot fi evocate peste
zeci de ani, fără să mai fi fost auzite de atunci, pentru că ele fac deja parte
din viaţă. Ascultând rockul anilor 50, sau Vivaldi, sau…înţelegem iarăşi, cu
surprindere, cât suntem de diferiţi</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Blues-ul
a fost explicat pornind de la măsuri, sens general valabil al versurilor,
astfel încât, în durerea ta de moment, eşti mai puţin singur când şi alţi
oameni împărtăşesc experienţa ta. Auditoriul a fost apoi împărţit în trei
grupe, fiecare grupă exprimând onomatopeic o linie melodică diferită, astfel
încât s-a cântat în canon, cu acelaşi minunat solist...Am închis ochii şi am
ascultat…recunoşteam chemarea junglei într-o existenţa fără început şi fără
sfârşit…Apoi glasurile au devenit cuvinte, iar blues-ul “descifrat” anterior
ne-a învăluit pe toţi, cântat simultan în engleză, română, maghiară…În altă
situaţie mi s-ar fi părut ridicol. De data aceasta lacrimile îmi umpleau
ochii…Shamannul oferea momentului semnificaţia istoriei omenirii.</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: 150%; text-align: justify; text-indent: 0.5in;">
Viaţa
fiecăruia dintre noi este ca un teatru. Unii ne găsim locul pe scenă, alţii în
sală, fiind pe rând, protagonişti şi spectatori, adaptându-ne unor situaţii
neaşteptate, neprevăzute (momentul crucial în care crezi, sau chiar ai uitat o
anumită replică importantă şi eşti obligat să improvizezi). Unora costumele ne
vin perfect, ne simţim bine în pielea noastră, suntem mulţumiţi de rolul de fiecare
zi şi facem din fiecare reprezentatie o bucurie. Trecem pe rând prin roluri
diferite – copil, adolescent, tată, director… Adesea ne seduce ideea unui
schimb de rol… Există însă oameni care nu-şi găsesc locul în scenariul
universal. Pentru ei<span> </span>este important să
putem organiza din când în când o ieşire pe scena. Să ieşim în scenă alături de
ei. Să le oferim ocazia de a trăi intens emoţia reprezentaţiei, teama de eşec,
bucuria reuşitei. Să le arătăm că sunt importanţi pentru noi, să-i ajutăm<span> </span>să se identifice cu personaje de legendă, să
le dăm sens şi curaj, să-i învăţăm că nimeni nu este singur. Pentru a ne învăţa
aceste lucruri a venit Profesorul Moreno în mijlocul nostru. Dar
Shamanul?…Shamanul a deschis ferestrele sufletelor şi a pătruns în adâncimea lor,
în căutarea cheii care deschide secretul…în căutarea unităţii de timp, care
măsoară infinitul… </div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-29998243310342952882011-01-19T16:55:00.004+02:002011-01-20T16:54:46.730+02:00Creativitatea, trasatura centrala in evaluarea personalitatii umane si material de baza al constructiei psihodramamatice<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Moreno:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
“Am cautat mereu sa arat ca abordarea mea inseamna mai mult decat o metoda psihoterapeutica. Cred cu tarie ca spontaneitatea si creativitatea ating radacinile profunde ale vitatlitatii si dezvoltarii spiriuale, ne afecteaza implicarea in oricare sfera a vietii noastre”</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Subiectele profunde pot fi, la fel ca si cele aparent simple, tratate fie exagerat de meticulos, fie extrem de superficial. Creativitatea este “subiectul”, care ne poate incita de la inceput, si care o data experimentat ne poate scoate din banalul plictisitor si steril... In contextul psihologic si psihoterapeutic, si mai precis in contextul psihodramatic, creativitatea atrage si fascineaza, dar nu numai. Ea poate fi explorata si cultivata, ba chiar intr-un anume fel, discutat in contradictoriu de teoreticieni, poate fi dezvoltata... </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teoretizarile intalnite in contextele de care tocmai am amintit sugereaza insa ca spontaneitatea poate fi stimulata dar creativitatea nu. Definirea celor doua realitati ne pune fata in fata cu un “univers” al opiniilor. Sunt alti autori ce vor afirma ca si creativitatea se poate dezvolta, sau altii, vor spune chiar, ca aceasta “creativitate” este de fapt, un fenomen rar, si la aceia unde teoretic vorbind, ea ar fi cel mai probabil sa se manifeste...</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Initial vom incerca sa enumeram cateva definitii, mai intai pe cele circumscrise gnadirii de inspiratie moreniana, lamurind diferntele intre spontaneitate si creativitate, ca si concepte legate profund de esenta fenomenului psihodramatic. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Spontaneitatea este inteleasa ca fiind, o tendinta naturala a continuturilor noastre mentale de a se organiza in forme adaptate, fie nevoilor interioare, fie cererilor realitatii, si care ar avea nevoie in vederea actualizarii ei de un mediu, facilitator. Elementele decisive pentru aceasta “facilitare”, sunt incluse in ceea ce se poate defini, si in final este, realmente, relatia empatica cu “altii”. “Altii”, ar fi in mod ideal tocmai cei capabili sa transmita un sentiment de incredere, in sine si in ceilalti, sentiment ce poate fi un catalizator suficient al proceselor despre care vorbim. “Elementele” sunt evident, cele ce vor alcatui atmosfera neculpabilizanta, deschisa, fluida, flexibila, empatica, stimulanta, lejera, anti-anxiogena, ce poate sa se “construiasca” in intalnirea interpersonala autentica. Se afirma deci ca atunci cand vorbim de creativitatea noastra, ea este doar o realitate la care se ajunge prin spontaneitatea noastra. Aceasta spontaneitate, este o stare tranzitorie ce poate fi, asa cum spuneam, stimulata si facilitata in mod constient, si ea degaja energia psihologica ce devine material de constructie pentru actul interpersonal, si il pune pe individ, tocmai in aceste conditii sociale, ce il determina sa-si foloseasca propriile inzestrari, la nivelul creativitatii </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
. Contempland aceste realitati psihosociale teoreticienii, se preteaza la a afirma, in spiritul gandirii lui Moreno, ca elementele decisive, chiar “principiile universului mental si social” sunt tocmai spontaneitatea si creativitatea. Argumentul pentru o astfel de definire larga, integratoare, in care o dimensiune a psihicului uman, sau mai multe, in cazul nostru, se “incoroneaza” cu asa un rol, ar putea sa fie, prezenta acesteor trasaturi intr-o maniera coplesitoare, in ineractiunea inteumana. In atotcuprinzatorul “pretutindeni”, vom regasi spontaneitate si creativitate, si in jocul copiilor, joc intre persoane sau intre persoane si lucruri, sau dintre o persoana si opera sa, dar si in relationarea multicolora dintre o persoana si alta persoana. In aceasta desfasurare de uman, energizata de spontaneitate, se remarca faptul ca spontaneitatea nu actioneaza in vid ci asupra creativitatii. Fara spontaneitate, creativitaea ramane “fara viata”, iara fara creativitate spontaneitatea ramane “goala si sterila”. Fara spontaneitate creatvitatea ramane, amorfa, mumificata, “fara viata”, intensitatea ei vitala fiind conectata organic si crescand sau scazand proportional cu participarea ei la spontaneitate, la banchetul resuscitarii si valorificariii comorilor ascunse.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pe de alta parte, fara creativitate spontaneitatea ete “goala si sterila” nestructurata si nefocalizata cu evidente lipsuri in sfera teleologic. Prin urmare spontaneitatea face pe individ capabil sa se orgnizeze in mod autonom, asa incat sa fie adecvat nevoilor interne, fie cererilor externe.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Spontaneitatea ar fi aceea care il imputeriniceste pe individ sa parcurga drumul organizarii ca si pe cel al autoorganizarii. Si aici rolul terapiei si in particular al psihodramei, pe care o acceptam ca si cadru de referinta al discutiei noastre. Suntem deblocati pe traiectoria dezvoltrii noastre prin “detonarea” energiilor de tip spontaneitate, energii ce contribuie, alimenteaza, un proces complex de recristalizare a personalitatii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Intre cele patru ingrediente vitale in acest proces, doua fiind deja mentionate, se mai adauga “tele”, si “intalnire”, alaturi de 'spontaneitate” si “creativitate”. Si astfel avem tocmai cei patru piloni ai gandirii si practicii sistemului psihodramatic. Creativitatea joaca un rol atat de important, incat putem vorbi de un sistem, pe care il putem descrie literalmente prin prisma rolului pe care creativitaea il joaca la urma urmei, in tot acest intreg. Rolul creativitatii este literalmente decisiv, in raport cu forta cu care va opera intreg demersul psihodramatic. Pornind de la viata, de la a construi, trai si integra vise, pana la deblocarea anxietatilor ce franeaza creativitatea, psihodrama, va indrazni sa afirme ca se adreseaza “miezului” mecanismului psihologic si al intregului univers mental si social. Spontaneitatea se revarsa initial in jocul copiilor dar se poate regasi si in psihodrama. Ea nu are nevoie sa fie spectaculoasa, sau dramatica in sensul literal, radical al cuvantului, dar poate fi prezenta in modul in care gandim, in modul in care ne plimbam, privim la un apus de soare, dansam sau cantam in baie. Calitatile esentiale ale actului spontan ar fi tocmai o minte deschisa, prospetimea raportarii la ceilalti, dorinta de actiuni inovatoare si integrarea exteriorului cu interiorul. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nu este aici vorba de un act pur irational, ci de a fi gata sa raspunzi unei situatii in functie de solicitarile ei. Spontaneitatea ar fi, in perspectiva teoretizarii respecive, tocmai promptitudinea raspunsului in fata solicitarii, pregtirea subiectului pentru actiunea libera. Se mai definesc, tot in acest context si cele trei tipuri de spontaneitate, patologica, stereotipa si normala. Evident distinctia fina intre stereotipie si normalitate este in sine, unul din subiectele, care ne-ar putea imediat abate inspre digresiune. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Recapituland, numai asa, stimuland starea de spontaneitate, ajungem sa “trezim uriasul care doarme” al potentialului creator inerent. Energia psihologica inmagazinata in individ si eliberata uneori domol alteori dinamic sau chiar eruptiv, prin intermediul spontaneitatii devine materialul de constructie ideal, adaptat, compatibil, pentru actul interpersonal, pentru puntea fermecata dintre el si eu dintre tu si eu dintre eu si ceilalti. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Interventia terapeutica asupra unui individ consta in a-I face posibila o stare de spontaneitate care sa-i declanseze un astfel de proces de autoorgnizare, in care mobilizand resursele de tip creativ si folosind materialul psiho-energetic al spontaneitatii, sa construiasca ceea ce in virtual nazuiese sa fie si deci intr-un anume sens este... </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In drumul nostru inspre definrea creativitatii am descris initial spontaneitatea, pentru ca evident tocmai teama de esec, problemele emotionale, psihologice ce blocheaza spontaneitatea, blocheaza de fapt intreg procesul creator, proces ce presupune printre multe altele si asumarea riscului, si permisivitatea in raport cu eventualitatea esecului, gasirea de raspunsuri noi, dezinhibarea potentialuiu personal in contextul in care sentimentul de a fi tu insuti este si el legitim. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Spontaneitatea este deci, catalizatorul proceselor creative. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ce este creativitatea in aceasta viziune? </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Adam Blatnner spune: “Spontaneitatea nu are nevoie sa fie spectaculoasa sau dramatica. Ea poate sa fie prezenta in felul in care gandesti te plimbi privesti un apus de soare, dansezi sau canti in baie. Calitatile esenntiale ale actului spontan, sunt o minte deschisa si o prospetime a raportarii cu altii, dorinta de actiune inovatoare, si de integrare a exteriorului cu interiorul.” </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nefiind nicidecum impulsivitate sau actiune pur irationala, spontaneitatea presupune de fapt actiunea de a fi gata de a raspunde unei situatii in functie de solicitarile ei pregatirea noastra a mea ca subiect ca individ pintru actiunea libera. Raspunsurile de tip spontan trecand peste spontaneitatea de tip patologic, sau stereotip, cea din urma fiind adcvata dar nu creativa, sunt catalizatorul de fapt, al intregului proces creative.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Psihodrama, pune la dispozitia acestui catalizator mediul adecvat, situatia de grup, scena, si rolul ce permit intr-o atmosfera de incredere si empatie, rezolvarea unor probleme psihologice ce blocheaza spontaneitatea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitatea este definita in dictionarul “Random House”, astfel: “ a cauza nasterea a ceva unic, ce nu s-ar putea produce altfel, sau care nu este consecinta unui proces obisnuit, a se naste din gandurile sau imaginatia cuiva a adauga noi functii , caractere, insusiri. Intre spontaneitate si creativitate este o legatura profunda, starea de spontaneitate fiind principiul esential al oricarei experiente creative. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Starea de spontaneitate este principiul esential al oricarei experiente sau al oricarui proces creativ. Caci in mod evident, in filozofia experientialista a abordarii psihodramatice, ceea e este important, este actul creativ, si nu produsul ei definit ca o conserva culturala e catre Moreno. Iata deci ceea ce este important in psihodrama, nu neaparat rezultatul cocret, ci chiar actul creativ in sine, procesul creatiei si nu produsul ei, produs care, in final, in stilul dinamic si inconfundabil al creatorului sistemului de care vorbim, este denumit “conserva culturala”. Creativitatea este deci procesul descoperirii de noi modalitati de gandire si comportament, pe cand spontaneitatea este doar prerecuzita pentru acest proces, cele doua concepte si realitatii, fiind gemene, interconectate pana la nivelul interconditionarii, al interdependentei. Spontaneitatea este energia creativa eliberata, ce este in functie de inversa proportionalitate cu anxietatea. Psihodramatic, definitia creativitatii se focalizeaza in mod exclusiv, chiar pe procesul creatiei. Ea se poate asemana, in aceasi traditie de definire si cu o energie eliberata de dispozitia spontaneitatii pentru a realiza “noutatea”, relatii noi, comportamente noi, noi modalitati de gandire, noi abordari in domeniul stiintific, noi expresii ale nevoilor spontane ale omului. Creativitatea este transformarea nevoilor, impulsurilor si necesitatilor imperioase ale naturii umane, chiar a energiilor instinctuale in “opere de arta”, orice am putea noi sa includem aici la un moment dat, printr-o largire, evident metaforica a acestor concepte...</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Desi conceptele respective apar ca nedetasate si nedetasabile, totusi Moreno face deosebirea intre cele doua precizand ca atunci cand ne referim la creativitate ne referim la o realitate legata de “genotip”. Creativitatea nu poate fi stimulata facilitata sau indusa, ci doar verificata. Oamenii adusi la un nivel egal de spontaneitate, raman diferiti in raport cu ceea ce noi definim drept creativitate. La acea “masura” de creativitate relativ determinata prin genotip, ajungem prin spontaneitate care doar catalizeaza o realitate existenta. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Fascinanta ramane aici, in acest context, afirmatia marelui poet Mihai Eminescu: “Oamenii invatati, dar fara talent propriu, adica purtatorii stiintei moarte, mi-i inchipui ca o sala intunecata cu o usa de intrare si una de iesire. Ideile straine intra printr-o usa, trec prin intunericul salii, si ies prin cealalta , indiferente, singure si reci. Capul unui om de talent este ca o sala iluminata cu pereti si oglinzi. Din afara vin ideile, intr-adevar reci si indiferente, dar ce societate , dar ce petrecere gasesc.” E vorba deci de petrecere, de savurare, de evadare din zona inghetata, din zona hipoenergetica, distima, de iarna, prin debutul unei primaveri a spontaneitatii a “dezghetului”, drept in vara creatiei , savurand toamna coacerii si fiind din nou atinsi de iarna “conservelor culturale” a reanghetarii, spre o nevoie organica dupa o noua primavara.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
E vorba despre nevoi, despre nevoie, despre nevoia de creativitate mai precis...</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca e vorba tocmai de natura unei fiinte ce-si reflecta originile si de fapt “Originatorul”, creativitatea ar fi tocmai o oglindire a creatiei, a unuia din aspectele originale ale “chipului”, caci se spune “dupa chipul si asemanarea”...?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Revenind din trecutul genezei in prizentul gonit de viitor, remarcam, ceea ce Carl Rogers ne sugereaza, si anume, ca ar fi doar o singura posibilitate, sa tinem pasul cu viteza incredibila a dezvoltatrii societatii moderne, pentru a nu fi literalmente dominati de ea, pentru a nu ajunge niste “apendici” umani, tractati de forta impersonala a realitatii contemporane dinamice, pentru a nu ne transforma in simplii “consumatori” de nou… Aceasta misterioasa posibilitate, este sa creem noi noul...!</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitatea este deci o nevoie individuala si sociala in acelas timp, pentru ca pentru solutionarea unei probleme, cere imperios, tocmai procesul creativ.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Blocajele in calea acestei dezlantuiri a procesului creator sunt muiltiple si, ne intrebam retoric, una din modalitatile creative de a te confrunta cu ele nu este tocmai psihodrama?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Identificarile trecutului legate de suprapunerea cvazitotala a conceptelor de cretivitate cu cele de coeficient intelecual ridicat, talent sau geniu au intarit o abordare usor eleitista si partial determnista a problematicii creativitatii. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Intra- adevar dincolo de orice definitie psihodrama este o abordare vie ce tasneste din generozitatea expresiva a vietii insasi, si rastoarna aceste paradigme, exemple vii de concepte cu miros de “conserva culturala”. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Si nu numai atat dar ea se va intoarce spre viata ca o oglinda fermecata, imbogatind-o, starnid-o parca. Realitatea se imbogateste in universul psihodramatic, si in cei care sunt insetati de experimentare, se mai trezeste o noua, surprinzatoare disponibilitate, tipica de fapt celor intelepti, de a invata chiar de la izvor. Viata, spontaneitatea ei, creatia de fapt, sunt izvorul de unde dinamica psihodramatica se inspira mereu. Psihodrama este fara exagerare, una dintre cele mai autentice, spectaculoase si eficiente in acelas timp, expresii terapeutice ale creativitatii in sine.. La acest izvor al vietii, al creatiei si spontaneitatii ei de expresie, se intoarce mereu psihodrama explorand adevarul dar, explorandu-l prin metode diferite de cele pur cognitive, si anume prin metode dramatice. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Stiinta a sufletului, ea ne pune realmente, intr-un contact autentic, dar si plin de misterele si aventurile sale, cu resursele cele mai adanci, din noi insine ca indivizi dar si ca grupuri. Cu riscul repetitiei, vedem tocmai aici, in strafundurile umanului, o replica a spumoasei “creatii”. Tocmai in spontaneitatea si capacitatea multicolora de a crea, a sufletului omenesc, vom gasi “resursa surpriza”<br />
Acest contact, cu resursa de apa cristalina a imprevizibilei creativitatri, mijloceste dar la randul lui, dar este in acelas timp si el sustinut, de intalnirea unul cu celalalt. .Caci creatia si creativitate in psihodrama nu se realizeaza “in vitro” ci in grup. Aici, in mijlocul interactiunii sociale vii, si de fapt numai aici, s-ar putea intampla aceasta, si anume ca “reprezentarea launtrica”, sa se converteasca in “reprezentare exterioara”, si impresia sa capete legitimitate, si mult asteptata expresie. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Tocmai aici, spontaneitatea si creativitatea vor izvor<span lang="RO">î</span> direct din apele freatice ale unei tendinte pe care Moreno o numea “foame de actiune”, care la copii se evidentiaza prin exprimarea, uneori anarhica, prin gesturi si miscari, a dorintelor. Oamenii au nevoia de a face, mai mult decat au nevoie de a vorbii, despre reactiile si dorintele lor.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
A Maslow, de asemenea, vorbeste de existenta a doua feluri de creatie:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
primara si secundara. Prima izvoraste din inconstient, si este comuna tuturor oamneilor, manifestandu-se cel mai liber la copilul sanatos, cu pofta de joaca, capabil sa viseze, sa inventeze ipostaze si roluri diferite, si a-si exprime neingradit, spontan, impulsurile. La adulti, creatia primara se asociaza cu o oarecare “feminitate”, si sensibilitate fata de arta. Tipul secundar de creatie, isi are punctual de plecare in constiinta si este specific pentru oamenii practici, si bine organizati, ce-si stapanesc impulsurile, dar se preocupa de indeplinirea cu eficienta a sarcinilor ce si le asuma. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Scopul psihodramei este deci tocmai de a integra armonios, continuturile uneori conflictuale ale individului evident in raport cu cele doua instante bienecunoscute cerintele realitatatii si nevoile interioare. Copilul si adultul cu tipurile de creativitate specifice se pot intalni in lumea psihodramei, se pot regasi si intervaloriza. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Definirea creativitatii este variata si de aceea mai putem cita si alte abordari:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Procesul creative, ca si produsele sale vazute ca o dimensiune a activitatii sunt …creativitate</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Rogers, spunea ca principalul motiv al creativitatii este tendinta omului de a se actualize pe sine de a deveni. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Astazi traim realmente intr-o foame sociala si culturala si nu numai, dupa creativitate.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nevoia de schimbare pe plan social, economic, cultural, educational, axiologic sau moral si chiar pe plan religios filosofic striga dupa acea resursa, creativitatea.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conceptul a riscat sa fie ingropat sub definitii bine intentionate, dar evident reductioniste, ca cele de tipul creativitatea este un nivel inalt de abilitate de a rezolva probleme.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
De fapt, un caz particular al inteligentei, un subiect usor tehnicizat, si astfel pus in pozitia de a fi tentat sa-si piarda fecunditatea specifica. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Definirea s-ar fi realizat sub cel putin patru abordari ,din oersoectuva lui Mielu Zlate:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitate ca produs</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitate ce process</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitate ca abilitate</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitate ca si caracteristica complexa a personalitatii.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Originea etimologica ne ajuta sa surprindem cateva aspecte interesante caci creativitate provine din limba Latina “creare”, ce ar insemna, mai précis, zamislire, faurire, nastere. Intr-o acceptiune foarte larga creativitatea constituie un fenomen general uman, iar in forma cea mai focalizata de exprimare, specific psihologica apare definita din cele patru unghiuri, acceptiuni, enumerate mai sus. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitatea ca produs prin caracterul ei static este definita prin caracterul ei de unicitate originalitate, dar si de utilitatede valoare si aplicabilitate vasta. Cel mai simplu am putea reformula aceasta idée spunand : “Intrucat un produs poate sa fie original, dar fara valoare, cei doi termeni ai definitiei nu pot fi separati. Dat tocmai aici valoarea sociala adaptativa a unui produs uman relative, este discutabila daca acest produs nu este constant imbunatatit si deci de aici imposibilitatea acceptarii unui statut, static in raport cu produsele creativitatii ce fusesera identificate cu insasi creativitatea .</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Notiunea care in mod evident se acomodeaza mai bine cu dinamica gandirii psihodramatice este aceea ca chiar si creativitatea trebuie vazuta ca si un proces, nicidecum in termeni statici. In aceasta abordare, avem de la inceput din perspectiva teoretica, o discutie specifica acesteia si anume cea despre fazele procesului creativ si evident numarul acestora. Pregatirea, incubatia, iluminarea, verificare, ar putea deci defini etapizat acest process, iar alte teorii ce abordeaza si mai analitic definesc, orientarea, preparatia, analiza, ideatia, sinteza, evaluarea, ca fiind aceste etape . Dincolo de disputa idelologica uneori fertila alteori nu, se intrevede un fapt, acela al caracterului evolutiv, dinamic efervescent al creativitatii</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Atunci cand vorbim de creativitate ca si potentialitate umana ne gandim la disputa legata de “cantitatea” de creativitate si ne punem intrebarea daca ea poate fi dezvoltata sau doar stimulata sa se manifeste…Daca tocmai creativitatea este substanta, arhisubstanta cu care lucram incalzita starnita si dezlantuita de energia primara a spontaneitatii. Oare la temperaturi inalte, ar fi posibil ca aceasta sa poata suferii mutatii calitative si cantitative pornind evident de la resursele date?</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Intrebarile ar putea duce la raspunsuri… </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
In final creativitatea este o dimensiune complexa, integrativa chiar a personalitatii, Ea nu este doar o rubrica a personalitatii organizarea optim a unor factori ai personalitatii sau armonizarea si conlucrarea proceselor psihice in conditii favorabile, ci mult mai mult decat atat. Personalitatea creatoare s-r distinge prin fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare, sensibilitatea fata de probleme, capacitatea de redefinire. Alta lista a acestor caracteristici ar include: sensibilitatea pentru probleme, receptivitatea pentru orice, identificarea cu problemele altor oameni si culture, variabilitatea ideilor, capacitatea de adaptare la orice situatie, originalitatea. Trasaturile de caracter ce ar fi tocmai fundamental unui astfel de echipament creator ar pute fi conform C. Taylor, lipsa de ingamfare, acceptarea situatiilor de tip ambigu, si in final increderea in propria activitate creatoare. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Evident exista factori ce contribuie la traiectoria noastra in raport cu creativitatea:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Factorii interiori structurali psihologici</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Factorii exteriori conjuncturali socio-culturali</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Factorii psihosociali</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Factorii socioeducationali</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Concluzia acestei analize va duce mereu spre un orizont larg de abordare a creativitatii caci creativitatea cu se poate reduce doar la factorii psihologici.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Timiditatea, frica de esec si critica inhibitia, indecizia, autodescurajarea si rigiditatea ca factori interni inhibitori ai creativitatii ca si initiativa, iar tanacitatea, atitudinea active fata de dificultati, asumarea riscului, indrazneala in gandire, o potenteaza. Insa toate acestea nu se vor manifesta “in vitro” asa cum am mai mentionat, ci intr-o lume ce este chiar mai mult decat un simplu context. Traim in lumea in care, raportat la factorii socioculturali spiritual timpului ce pluteste in aer va incerca sa conditioneze dezvoltarea, mediul relational climatul psihosocial va alimenta spontaneitatea energizanta, prin destindere ccoperare acceptare si incurajare sau o va provoca sau chiar incomoda prin rigiditate conformism tensiuni si conflicte, iar procesul socializator timpuriu si dezvoltarile sale ulterioare ne-u servit jaloane diverse in functie de care ne putem orienta, cu diverse valte in raport cu inhibarea sau stimularea creativitatii. O idée ce ar merita o abordare mai grijulie este legata tocmai de faptul ca suprasimplificarile reductioniste nu duc le rezultate in elucidarea complexitatii fenomenului creator. Actul creator si procesul creator nu tine doar de prezenta tuturor factorilor ci si de configuratia si dinamica lor. De aici neesitatea unei stimulari psihoindividuale si sociale si chiar culturale adecvate cu valentele unei adevarate restructurari. Ordine si stimularea, configuratia si energizarea sunt iata cuvinte cheie ce ar putea sugera traseul pe care creativitatea se poate maximize sau manifesta.. Metoda psihodramatica vine cu energie si structura intr-un anumit climat cultural si cu un mediu si climat relational ce se constituie intr-o interfata ideala pentru factorii mai sus mentionati. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Definitia finalista a creativitatii pune accentul pe faptul ca psihologii descriu creerea a ceva nou, original dar si cu totul adaptat, adecvat societatii, aptitudinea de a creaa ceva nou si de valoare. , sau in alta perspective combinarea intr-o noua maniera, originala a unori idei noi cu adevarat valoroase. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitatea presupune si o dispozitie generala a personalitatii, spre nou spre o anumita organizare stilistica, a proceselor psihice in sistem de personalitate ceea ce leaga aceassta dimensiune de lumea complexa psiho-sociala ce cuprinde in mod inerent nu numai motivatia ci si ancorele externe ale motivatiei.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Cand plasam creativitatea in context ajungem mereu la concluzia ca aceasta nu apare niciodata, ca rezultatul unei actiuni individuale, ci este produsul a trei “forte”:</div>
<ol start="1" style="margin-top: 0in;" type="1">
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Setul institutiilor sociale sau campul, care selecteeaza acele variatii produse de individ care trebuie sa fie retinute</li>
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Domeniul cultural stabil care va conserva si va transmite ideile noi selectate, sau cel care formeaza generatia urmatoare</li>
<li class="MsoNormal" style="text-align: justify;">Individul care adduce schimbari in domeniu care vor fi considerate de catre camp, creative sau nu. </li>
</ol>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Creativitatea se poate deci analiza din perspective in care ne punem intrebarea ce face ca anumite personae sa produca mai multa creativitate intr-un domeniu. Raspunsul poate sa fie doar acela care nu implica doar factorii cognitive-informationali ci si cei de tip motivationali emotionali. Acestia la randul lor se studiaza doar tinand cont de campul social in care se desfasoara activitatea, dar si cu domeniul cultural stabil, si evident avand domeniul individual in centru. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
H Gardner infatiseaza mai multe ntivele de interactiune ce definesc fenomenul creativitatiii:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nielul subpersonal</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nivelul personal</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nivelul interpersonal</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nivelul multipersonal</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Nivelul intrapersonal are de-a face din nou cu cercul social in care lucreaza si creaza individual, unde este vorba evident de o multitudine de “cercuri concentrice”</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Ajungand din nou la psihodrama, nu ar fi de loc normal sa uitam de importanta coplesitoare pe care Moreno o da spontaneitatii si creativitatii. Inca din anul 1920, in lucrarea sa “Stegreiftheather”, care s-a dezvoltat in 1947 in “The theathre of spontaneity”, se prezinta 4 forme de teatru revolutionare. Trebuie sa recunoastem caracterul revolutionary dar si relevanta diniamicii pe care o surprind ele, relevanta raportata nu numai la spatial therapeutic in care se intrepatrund si interactioneaza mai apoi in intreaga dezvoltare a demersului psihodramatic, dar si la surprinderea dinamicii oricarui sistem, psihosocial.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conceptia lui Moreno se structureazza in fata ochilor nostrii clar, dar si cu degradeurile necesare, centrala fiind forta eleiberatoare cu care ne-am obisnuit.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul devine:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul de conflict ( teatrul critic)</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul spontaneitatii ( teatrul imediat )</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul terapeuti ( teatrul reiproc )</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul creatorului </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Teatrul de conflict porneste de la necesitatea “eliberarii”, teatrului prin forta publicului. De asemenea participarea publicului trebuie sa fie in mod treptat eliberata de haos si dezordine si trebuuie sa fie incadrata dupa regulile estetice.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Folosind ca ilustrare la aceasta structurare din haos a creatiei putem cita si conceptual de “dezorganizare creative” ca faza de evolutie restructurare si creatie inspirat de teoria lui G T Land cu privire la sisteme, si procesul creative, stadii care ar fi de fapt:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Formativ</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Normativ</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Integrativ</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Transformational</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
G T Land sustine ca orice sistem viu parcurge aceste etape definite in teoria sa transformationala in cadrul la mai multe cicluri de transformare. . </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Primul stadiu este evident cel de crestere aditiva sau stadiul formativ, stadiu legat de faptul ca selful se afla intr-un mediu nou, unde invata regulile, si este orientat in mod egoist, spre sine si spre urmarirea propriei sigurante. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Stadiul al doilea, al cresterii replicative, sau stadiul normative, ar fi caracterizat de o identificare cat mai intensa cu membrii grupului, cu scopul asemanarii apartenentei si evident al protectiei in cadrul grupului. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Stadiul integrative sau de crestere acomodativa, se defineste deja prin dorinta persoanei de a fi ea insasi, cu o manifestare comportamentala ce nu mai este axata pe asemanare afiliere apartenenta siguranta si in final protectie ci din contra pe diferentiere si distantare, dandu-si seama ca prin distantare se poate regasii pe sine, isi poate regasi unicitatea selfului. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Stadiul transformational sau de crestere creative, se refera la momentul cand o persoana intrerupe total in mod radical legaturile cu trecutul deoarece isi da seama ca aceaste legaturi il impiedica, sa se regaseasca si sa se dezvolte pe sine. Ea constientizeaza ca confortul si siguranta pe care le ofera stadiul normative trebuie parasit pentru a putea sa indrazneasca sa faca ceva sa se dezvolte in directia unei schimbari majore.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Toate acestea presupun o experiena psihica disconfortanta la prima vedere, experienta renuntarii la incertitudini, a renuntarii la traditional, la lucruri metode sau solutii care de obicei au dus la reusita, la conservatorism si conserve culturale. Aici putem include, starile de divergenta, nonconformism, incertitudine un moment de criza, renuntarea la cunoscut, contestarea si distrugerea vechilor structuri de cunoastere, pentru a obtine noua structura. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Astfel din haosul publicului din momentul de dezorganizare presupus de pierderea controlului asupra desfasurarii clasice a teatrului, se ridica noua ordine si estetica.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Au fost zmulse doar “florile raului”, nespontaneitatea si neintimitaea, care au devenit tintele agresiunii, orientate impotriva neautenticitatii fenomenului teatral, din aceasta perspectiva. Acest teatru este al nostru, se intampla aici si acum si este or, ientat pe sponaneitatea ce prin intermediul imaginatiei ajunge la creativitate in final.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Alte aspecte fascinante in acest poces sunt legate de depasirea distantei dintre sala si actor, de depasirea separarii neautentice intre artist si produsul creat care intr-un fel este parte din acesta din urma, caci, artistul autentic se creaza pe sine in fiecare din creatiile sale. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Spontaneitatea este vazuta de Moreno, ca si creativitatea si in diverse etape, in dinamica ei si anume, in “Canon of creativity”, Moreno descrie, etapele spontaneitatii:</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
1. atractia spontaneitatii provocarea ei la actiune care este si materializata in purtatorlul ei incalzirea procesul de warm up</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
2. nasterea creativiatii, intr-o stare internalizata, de haos relativ, “status nascendi”, o stare de travaliu creator intern de destructurare si restructurare</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
3. produsul creativitatii, care este deja conserva culturala </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Definitiile spontaneitatii, se insiruie de asemenea pe un interval de variabilitate, care pare a fi surprins chiar in scrierile lui Moreno, unde spontaneitatea este atat energia care ne indreapta spre creativitate, fie raspunsul adecvat la situatii noi, fie se face o adevarata corelare a spontaneitatii cu actul creator in sine, f.ie se vede spontaneitatea ca o forta declansatoare transportata de vehiculul procedeelor de warm-up catre tinta moblizarii resurselor creatoare, fie o stare de a fi gata sa raspunzi provocarilor intr-o manierea adecvata…</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Daca vorbim de corelarea creativitatii cu spontaneitatea am vazut deja ca exista o varietate de abordari de metafore ce exprima aceasta relationare. Mai delicate este problemaica ridicata de studii recente asupra legaturii intre lipsa spontaneitatii si anxietate, sau starea patologica pe care in linii mari teoria psihodramei o presupune. Studile indica o slaba constientizare a prezentei spontaneitatii chiar la un grup de personae antrenate sa fie deosebit de creative in marea parte a timpului. Discutia ce se intrevede aici este probabil o partie pe care noi cercetari o vor explora si batatorii ducand la relativizarea unor afirmatii usor absolutiste dezechilibrate si nerealiste. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Totusi pana acolo unde intrebarile nu vor mai starni valuri mai este drum de facut, si de aceea incercam sa privim fenomenul creativitatii din cat mai multe puncte de vedere. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Conceptul de ” imaginatie sociala”, este unul din aceste puncte de vedere, pentru ca are de-a face cu interactiunea dintre imaginar si social. Aici se manifesta, coagularea intrapersonala a imaginilor ce in mediul cultural social se agregheaza in imaginea comuna. Ea va mijloci, prin utilizarea ei mai mult sau mai putin constienta si volntara , fenomelnul de ierarhie, structra, distribuirea de status-uri se roluri influenta manipularea si controlul, dar si relaizarea unor proiecte si viziuni commune cu caracteer motivator. Imaginatia sociala energizeaza iteractiunea nu numai domeniile mai sus mentionate, ci de fapt si intreg sistemul de relatii interumane bazate in final pe a actiona in raport cu imaginile cu valente positive sau negative. In final raportarea la o imagine globala integrativa a semnificatiei lumiii a cosmosului si a semnificatiei existentei, se face in caaadrul a ceea ce incercam sa definim ca imaginatie sociala. Psihodrama lucreaza direact cu imaginatia sociala, contribuind la imbogatirea valui energizant de motivatie in directia manifastarii creativitatii imaginative, cu evidentele implicatii si dimensiuni socio-culturale. </div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Pentru Baudelaire imaginatia era “regina functiilor psihice”, pentru o serie de filozofi era “nebuna casei”. </div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3529983441628650653.post-23320293815976890642011-01-19T09:45:00.000+02:002011-01-19T09:45:33.632+02:00Cabinet de Psihologie Psiholog Gratiela Grigorescu<!--[if gte mso 9]><xml> <w:WordDocument> <w:View>Normal</w:View> <w:Zoom>0</w:Zoom> <w:Compatibility> <w:BreakWrappedTables/> <w:SnapToGridInCell/> <w:WrapTextWithPunct/> <w:UseAsianBreakRules/> </w:Compatibility> <w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]> <style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";}
</style> <![endif]--> <br />
<div class="MsoNormal"><b><i><span lang="RO">Cabinet de Psihologie </span></i></b></div><div class="MsoNormal"><b><i><span lang="RO">Psiholog Gratiela Grigorescu</span></i></b></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><span lang="RO">Psihologie clinică. . Psihoterapie. Dezvoltare personală..</span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal"><span lang="RO">Autorizat de Colegiul Psihologilor din România</span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO">Cod de înregistrare Nr.7629/2009 </span></div>Cabinet Psihologie Gratiela Grigorescuhttp://www.blogger.com/profile/08061502903425112140noreply@blogger.com0